octombrie 2008


Ideea acestui articol este preluată de pe seitul unei prietene. Discuţia este una foarte actuală. În ultimii ani, toata media a fost împânzită cu articole despre persoane bolnave de obezitate, anemie, anorexie sau bulimie. Fiecare din aceste boli se datorează unui regim alimentar prost gândit, sau neorganizat.

Un regim raţional, presupune împărţirea meselor la intervale regulate de timp, dozarea cantităţii de hrană, astfel încât să nu mâncăm mult o dată şi consumarea de alimente ce acopră necesarul de elemente nutritive cerut de organism. Datorită programului încărcat, de multe ori mâncăm numai dimineaţa şi seara, sau numai seara. Din această cauză atunci când avem ocazia, ne repezim la frigider pentru a mânca cât mai mult, sau mai rău, spunem că mai bine nu mâncăm nimic, daca este tarziu, fiindcă ne putem îngrăşa. Şi aşa apar bolile. A apărut de curând mitul că dacă îţi este foame poţi mesteca o gumă. De la un acestfel de obicei, pot apărea atât boli de nutriţie cât şi boli gastrice.

Cam ce poţi avea, dacă nu ai grijă ce şi cum mănânci:

OBEZITATE
Apare la persoanele care au predispoziţie genetică de îngrăşare, sau la cei cu un regim alimentar dereglat.
Este una din bolile care s-a răspândit mult la copii, în ultimii 10 ani.

Pericolele la care este expusă o astfel de persoană, sunt bolile cardiovasculare, digestive articulare, diabet, varice, tulburări respiratorii etc. Calitatea vieţii este redusă deoarece aceste persoane obosesc uşor şi se deplasează cu greutate. Prin slăbire se poate diminua riscul îmbolnăvirii.

ANEMIE

Una dintre cauzele apariţiei anemiei, este deficienţa de fier. Alimentele cu conţinut crescut de fier sunt peştele, carnea de pasăre, ouăle, fasolea, fructele uscate etc.

Un alt motiv al apariţiei anemiei este datorat deficienţei de acid folic (acidul folic este un membru al grupului de vitamine B). Este bine să se consume alimente precum spanac asparagus, brocoli şi sucuri de fructe (portocale şi banane). Femeile însărcinate sunt îndemnate să ia suplimente de vitamine in timpul sarcinii.

ANOREXIA

Apare la persoanele care îşi autoimpun restricţii severe de hrană. Aceste persoane au greutatea cam cu 15% sub limita normală.

Unele dintre riscurile la care se expun pacienţii anorexici sunt hipotensiune arterială, osteoporoza sau grade variabile de anemie.

Pacineţii sunt în general internaţi pe o perioadă de câteva săptămâni sau luni, timp în care le este stabilizată starea de sănătate şi revin la un regim alimentar corect.

BULIMIE

Este datorată aportului alimentar excesiv, urmat de autoprovocarea vărsăturilor sau abuzul de laxative. Aceste persoane au în general o greutate normală sau uşor crescută. Apare la persoanele care doresc să slăbească dar (spre deosebire de anorexici) foamea învinge restricţiile de hrană pe care şi le autoimpun. Apare şi o teama (aproape morbidă) de a nu creşte în greutate.

Complicaţiile la care se supun bolnavii de bulimie, sunt tulburări ale tranzitului intestinal, tulburări gastrice sau probleme renale.

Persoanele în cauză se pot vindeca prin reducerea episoadelor de abuz alimentar şi purgaţie ca apoi să renunţe definitiv la aceste obiceiuri. În multe cazuri pentru a se trata, bolnavii, au fost internaţi, pentru a li se asigura un regim stabil şi controlat.

Un alt punct sensibil, este dieta vegetariană, pe care carnivorii înrăiţi o consideră ca fiind nesănătoasă. Regimul vegetarian poate fi la fel de sănătos ca unul normal atâta timp cât, în ambele cazuri, nu se fac excese şi se respectă o alimentaţie echilibrată. De multe ori, un vegetarian este mult mai atent la ce mănâncă decât un omnivor. Elementele nutritive ce se găsesc în carne, precum fierul şi proteinele, pot fi înlocuite cu alte alimente. Şi calciul poate fi găsit şi în alte surse decat laptele. Deci nu există nici un risc la care se supun persoanele vegetariene.

Sunt clasa a 12-a. Este normal să îmi pun întrebarea: “La ce facultate vreau să dau?” Aşa că am zis să aflu si din ideile colegilor, fiindcă nu ştiam dacă lipsa de inspiraţie este ceva general, sau numai eu sufăr de ea. Aşa că am plasat şi eu intrebarea, “La ce facultate vreţi să mergeţi?”. Răspunsurile au fost variate. Unii doreau să plece în Statele Unite, alţii mai aproape, in Europa. Ţările alese în general sunt Germania, Franţa şi Marea Britanie. Puţini au fost cei care mi-au răspuns că se gândesc numai la o facultate românească, majoritatea o aveau numai ca plan de rezervă. Mărturisesc că şi eu am cochetat şi încă (cred) că mai cochetez cu ideea de a opta pentru străinătate. Dar de ce vrem să plecăm?

Săptămânile trecute s-au organizat in liceul meu, două întâlniri adresate elevilor ce vor să aplice în străinătate. Scopul întâlnirilor, era de a le explica elevilor cum se face un CV, o scrisoare de intenţie, ce acte îţi trebuie, în mare, care sunt paşii pe care trebuie să îi urmezi, atunci când vrei să urmezi o facultate din afară. Din câte am înţeles vor mai urma astfel de întâlniri. Dar de ce atâtea? Sunt chiar atât de mulţi elevi, care doresc să plece în afară? Se pare că da.

Ce are străinătatea şi noi nu avem? Se spune că învăţământul românesc e unul din cele mai bune. Să spun părerea mea despre cât de bun sau cât de rău este, nu pot, nu am văzut decât cum este la noi şi nu mă plâng prea tare. Da, există lipsuri şi foarte multă bâlbâială, dar nu ştiu cât de mult curge lapte şi miere în altă parte.

Întradevar, sunt unele facultăţi care s-au dezvoltat mult mai bine în străinătate, altele care la noi nu există de loc. Acestea sunt în general motivele pentru care alegem să plecăm. Altul este că dacă faci o facultate dincolo ai mai multe opţiuni, una din ele este să te angajezi acolo, alta, este să te întorci aici şi să faci revoluţie în sistem fiindcă iţi place mai mult ce ai văzut acolo sau nu te mai poţi adapta la ce este aici. Eu nu vreau să mă stabilesc în străinate şi nici să mă bat cu morile de vânt nu vreau. Probabil, cea mai buna idee este să rămân aici. Dar asta este numai decizia mea.